Poezia Ceasul Care Nu Apune de Lucian Blaga
CEASUL CARE NU APUNE
În holda de grîu ce se coace în vară,
subt basmul arborescent,
e cu neputință a spune
pe ce cale viitorul s-apropie.
Dar vine-apăsat, ca bătăile inimii.
Pîn-adineauri a fost incoruptibil distant.
S-apropie-acum, e aci, e prezent.
Alchimie e încă totul în lume.
După pravila ei, pe-o neștiută dimensiune
a locului, tu te ascunzi
În dosul pleoapelor mele,
devenind sufletul meu.
Și ceasul e-aci, înflorește și nu mai apune.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...