Poezia În Cîrciuma Lui Malastropu de Nichita Stănescu

ÎN CÎRCIUMA LUI MALASTROPU



În cîeciuma lui Malastropu
zac muște moarte pe tejghea
Doar una-i vie, dar și ea
își dă obștescul ort în stropu
de vin scuipat pe dușumea
din cîrciuma lui Malastropu



E fără raze astăzi steaua
și șchioapă de-un picior e masa,
acoperită cu priviri pierdute



E pretutindeni vino-du-te
de jerpeliți, purtîndu-și casa
în sticlele din buzunare.



Un zid din crîșmă e stropit
cu resturi de mîncare prinsă-n chit
și, pistruiat de muște, are
un altul pete de duhoare



Aicea m-am tocmit hamal,
în cîrciuma lui Malstropu
stropită cu acorduri de țambal



Dar am slăbit cumplit,
precum o muche de cuțit
că ideile, ale dracului, mi-au rămas largi de tot.




                                                                                        Vineri 11 Februarie 1955