Poezia Stam În Fereasta Susă de Mihai Eminescu

STAM ÎN FEREASTRA SUSĂ



Stam în fereastra susa
Și izvoreau în taină,
Cu-a lor de aur haină,
A nopții stele mari.


Se îmflă dinainte-mi
De vînt deschisa carte
Și litere-i moarte
În lună joacă clar.



Un rîu vezi, mișcă unda-i
Cea visător-bolnavă,
Un cîntec în dumbravă,
O floare văd pe lan,



O stea în cer albastru,
Ce-aruncă-a ei icoană
Pe-oglinda albă, plană,
A lacului Meran.



Și sună-n noaptea tristă
Un cîntec de copilă
Și vîntu-ntoarce-o filă
Din cartea ce-am deschis




De ce mi-a-ntors el foaia
Unde-nvățatul zice
Că-n lume nu-i ferice,
Că viața este vis ?