CUM OCEANU-NTĂRÎTAT...
Cum oceanu-ntărîtat turbatu-i !
Răcnind înalță brațele-i spumate,
De nori s-acață,-n bolta lumei bate,
Pînă furtuna-l reîmpinge-n patu-i.
Sălbaticul ! ` Van fulgeri fricoșate
Apără cerul... El încredințatu-i
Că bolta cea albastră e palatu-i ;
Cu-aslt s-o ia el vrea - ca pe-o cetate.
Rănit de fulgerte, el se înmoaie
Și c-o poveste îl adoarme-o boare
Și-n vis - un cer în fundu-i se îndoaie.
Tot ce-a dorit în visul lui el are :
Tărie, stele, luna cea bălaie...
Dormind murmură - murmurînd tresare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...