Poezia De Pe Deal de George Coșbuc

DE PE DEAL


E capul ei, și pieptul ei -
O văd acum întreagă,
O strig pe nume și-i vorbesc,
Dar ea să mă-nțeleagă ?



Cu pieptul plin și des bătînd,
Cu fața-mbujorată,
A răsărit dintr-un tufiș
Și rîde-acum mirată.



-,,Tu ești pe-aici ? Eu te-am crezut
Cu oile prin vale !
De-aș fi știut că ești în deal,
Mergem pe altă cale !''



Subțire-n trup și blîndă-n grai,
Și-n port așa isteață,
Pe urma ei în fapt de-amurg
Dau zori de dimineață.



De-aș fi știut că n-a venit
Anume pentru mine,
Eu n-aș mai fi vorbit cu ea!
Dar știu și-acesta bine



Că m-a căutat de mult prin văi
Pierdută-așa cu gîndul;
Și dacă nu m-ar fi găsit,
Umblat-ar fi de-a rîndul



Întreaga zi din deal în deal
Ca cerbul după apă
Cu greu te scapi de-unlucru drag,
Și prost e cine-l scapă !



                 ,,Povestea vorbe`` , București, I, nr. 3,
                   24 octombrie 1896 ; vol. Balade și idile, 1897.