Poezia Cînd Marea... de Mihai Eminescu

     CÎND MAREA...

Cînd marea turbează de valuri împinsă
Și-și scutură coama de spume și vînt,
Cînd nori-alung ziua din lumea cea plînsă,
         Cînd tunete cînt ;


Atunci printre nouri, prin vînt și prin unde
O rază de aur se toarce ușor
Și-n fundul sălbatec al mărei pătrunde
        Prin vînt și prin nor.



Ce caută raza din ceruri venită,
Din galbena steauă ce-aleargă prin cer,
Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită
       Und' razele pier ?



 În fundul cel umed al mărei turbate,
În lumea-i noptoasă, în sînu-i de-amar,
Lucește o steauă în piatră schimbată,
          În mărgăritar.




E-amantul a stelei ce palidă trece
Și-aruncă prin nori a ei rază de nea,
E-amantul căzut dintre stele, ce rece
           În marea murea.