Poezia Up Plop Uscat de Tudor Arghezi

UN PLOP USCAT




Un plop uscat și lîngă plop o școală.
Jurîmprejur, Tăria goală.
O veșnicie uriașe, nentrerupt
Albastră-n șes, în zări, sus, dedesubt.



Atîta cer pentru atîta sat !
Atîta Dumnezeu la un crîmpei !
Un greiere de om stă-ngenunchiat
Cu cobza-n rugăciunea ei.




Tu te închini și mai nădăjduiești,
Fărîmă de ceva ce ești,
Și glasul tău cîntat ți se îngroapă
Ca-n heleșteu un strop de apă.




Plopul uscat știa mai mult : a fost.
Fă și tu trunchi, ca plopul din ogradă.
Crește la cer, de bunăvoie prost,
Dă frunze-n el și lasă-le să cadă.