Poezia Cîntec Singur de Nichita Stănescu

CÎNTEC SINGUR



Mă-ntorc, la tine mă întorc
Doiniri să se-nfiripe !
Se frînge timpul între crengi
în ore și în clipe...



Hei... mîine-am să-ți aduc în ochi
de-mi vei ieși-nainte,
un cîntec vechi, un joc de doi
din sînge și cuvinte




Cîntări de ocnă și de dor
mă dor și mă adună
Azi codrul tot, tîlharii goi
s-au murdărit cu lună



Mă-ntoec, la tine mă întorc
prin noapte și prin gînduri
Rămîn necriși, în urma mea
copacii, rînduri, rînduri



și calc așa, fără să vreau,
cu tălpile murdare,
pe umbra frunzelor de tei
uitată în cărare




                                                               scrisă Vineri 20 Mai 1955