Poezia Altar La Putna de Tudor Arghezi

ALTAR LA PUTNA




Ceaslovul de la parastas
Îl răsfoiesc întîiaș dată.
O foaie-n mijloc i-a rămas
De patru veacuri netăiată.
E carte copiată de diac,
Și scrisă-n alburi cu vopsele,
Garoafe, păpădii și flori de mac,
Într-un chenar de mușețelle.
Ghicesc prin rînduri, ca prin site,
Un nume vechi de cititor,
Semnat cu slove ruginite :
Ieromonahul Nicanor.





Dar colțul paginii mai poartă
Și-o urmă de-altă semnătură,
Cînd mîna lui, de mult fusese moartă ;
Trecu pe buze și uitat în gură
La fostul hram de sărbătoare :
Buricul degetului mare.