Poezia Onomastică de Grigore vieru





ONOMASTICĂ




Veniseră oaspeții toți.
În jurul mesei
Ne-nghesuisem
Făcând încă un loc
Între mine și tine.
Tu mereu țineai capul
Aplecat spre umărul meu
Și părul tău lung și superb
Curgea negru-ntre noi
Asemeni unei cascade.
Și nu mai era loc
Pentru mama,
Numai era loc.











Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Câteva sfaturi pentru cei care dau sala auto...

Cum Să Ne Fardăm Iarna