Poezia Fîntînile de Lucian Blaga

FÎNTÎNILE




Sapă, frate, sapă, sapă,
pînă cînd vei da de apă.
Ctitor fii fîntînilor, ce
gura, inima ne-adapă.




Prinde tu-n adînc izvoare -
de sub strat stihie blîndă.
Să se-aleagă din argilă
ochiuri lucii, de izbîndă.




Călători cu turme - vie
să se-aplece, să se mire
de atîta adîncime
și de basmele din fire.




Să se curme-n piept cuvîntul,
cînd s-arată că pămîntul
stele și-năuntru are -
nu numai deasupra-n zare.




Ostenește-te-n amiază
să aduni răsplată dreaptă.
O priveliște de noapte
negrăită te așteaptă.




Zodii sunt  și jos subt țară,
fă-le numai să răsară.
Sapă numai, sapă, sapă,
pînă dai de stele-n apă.