Poezia Scutul de Lucian Blaga

SCUTUL



Cînd orice scut are
formă de inimă,
nu-i de mirare
că-n noi înșine inima pare un scut.




Ce aperi în noi cu tăria
pietrei peste care am trecut,
inimă, tu, ca un scut ?
Aperi ce-n dosul tău este ?
Întîiul suflet al nostru,
amarantul cu veșnică floare, copilăria ?





Aperi ce-n noi e poveste,
ce n-are nevoie de scut,
amintiri sîngerînde de ghimpi
și de roze din vremi de-nceput,
amăgirea supremă, ardori de pleromă,
dragostea albă cu mîndra-i aromă ?