Poezia Mă Culcasem Lîngă Glasul Tău de Nichita Stănescu
MĂ CULCASEM LÎNGĂ GLASUL TĂU
Mă culcasem lîngă glasul tău.
Era tare bine acolo și sînii tăi calzi îmi păstrau tîmplele
Nici nu-mi mai amintesc ce cîntai
Poate ceva despre crengile și apele care ți-au cutreierat nopțile.
Sau poate copilăria ta care a murit undeva, sub cuvinte
Nici nu-mi mai amintesc ce cîntai
Mă jucam cu pălmile în zulufii tăi
Erau tare îndărătnici
și tu nu mă mai băgai în seamă
Nici nu-mi mai amintesc de ce plîngeai
Poate doar așa, de tristețea amurgurilor
Ori poate de drag
și de blîndețe
Nu-mi mai amintesc de ce plîngeai
Mă culcasem lîngă glasul tău și te iubeam.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...