Poezia Umbra Evei de Lucian Blaga

UMBRA EVEI




Din dulcele chin,
din amara plăcere
ce între moarte ne poartă
și înviere,





din voluptățile nopții,
din calda împărăție,
o umbră-ți rămîne
subt ochi, ușor albăstrie.




Cu ce să asemăn adaosul,
cînd vraja pereche nu are ?
Cu o priveliște, cu vreo-ntîmplare,
uitate-n ținuturi uitat-legendare ?




De izbînzi, răspunzînd în pierzanii,
de-un farmec rănit
amintește umbra subt ochi,
de-o prelungire la nesfîrșit




A vremii cu freamăt de Mai,
de mireasma răsurii, de arderea gurii,
de Eva în fugă ieșind din rai,
și, nu știu cum,
de-ntîia ei umbră căzută pe drum.