DE PROFUNDIS
Plînd apele în noaptea asta
Și într-un vaier îndelung,
Oftările mi-ating în zbor fereastra,
Și-n zbor la patul meu ajung.
O groază sufletu-mi supune
Și-n așternut eu mă cufund
Cînd stihuri de îngropăciune
Vin din prăpăstii fără fund.
Plînsori și gemete și șoapte
De-a lungul apelor s-aștern,
Și-n pacea miezului de noapte
Par smulse dintr-un plîns etern.
Pesemne-acu-i grazava clipă
Cînd moartea s-a pornit la drum,
Și bate tainic din aripă
Deasupra mărilor acum.
Toți robii zăvorîți sub apă
Ăși simt stăpîna și tresar,
Ei sparg a valurilor groapă
Și plîng cu plînsul lor amar.
Împins de-o nepătrunsă lege
Se cere lutul în pămînt :
Sărmane suflete pribege
Își cer o cruce ș-un mormînt...
16 iunie 1909
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...