Poezia Bismarqueuri De Falsă Marcă de Mihai Eminescu

BISMARQUEURI DE FALSĂ MARCĂ


Bismarqueuri de falsă marcă,
Mie-mi parte cum că, parcă
De iubirea nemțărimei
Nici un rău nu vă înțarcă.
În zădar Alsasul, Posen,
Cu-a lor stare vă încarcă
Ochii voștri, să pricepeți
Unde dece-a țării barcă
Și ce rău ne prorocește
A cobirei neagră țarcă.
Voi ne duceți spre peire,
Bismarqueuri de falsă marcă.
Escelența, bezedeaua
Cu mîndrie poartă steaua
Ce cu stimă i-a fost dată
C-a putut a fi licheaua...
Ci în loc de ștreangul care
Se cădea, i-au dat cordeaua
Căci nevasta-i pentru-o tîrlă
De cătane fu cățeaua ;
În zădar cu-a lor mîndrie
Tu îngreuni canapeaua,
Crezi că lumea ta admiră
Cînd colinzi în lung șoseaua ;
În zădar mai taie mutre
Serioase mascaraua,
Cu blazoane-nchipuite
Ș-a împodobit cupeaua.
Știm ce-aramă este-ntr-însul
Și-i cunoaștem  noi taraua.
`N-alte țări e-onoare mare
Decorația și steaua.
Dar ce merite-are dînsul
Escelența, bezedeaua ?
E o carte măsluită
Toată viața lui, licheaua,
Și noi știm ce însemnează
De pe pieptu-i tinicheaua.