BLESTEM
Noi nu ne-am îngropat iubirea
Într-un întins adînc de apă,
Nici în pămînt n-am coborît-o...
Iubirea noastră n-are groapă...
Prea ne-a-nfrățit cu nenorocul
Și prea ne-a fost nemilostivă,
Ca doi tîlhari în miez de noapte
Ne-o schingiurăm deopotrivă.
Părea că printre nouri negri
Spre iad s-a fost deschis o poartă,
Cînd brațe roșii de văpaie
Ne-ncolăceau frumoasa moartă.
Pe rug ni s-a topit în flacări
Și ca să nu învie iară,
I-am spulberat în vînt cenușa
În largul drumului de țară...
De-atunci blestemul ei ne paște,
Veninul nu mai vrea să-i moară :
Pe veci din praful de pe uliți
Ne otrăvește-a doua oară...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...