Poezia Vis De Bogăție de Eugen Jebeleanu

VIS DE BOGĂȚIE




Parc răcoros - și toamnă - zori de zi :
Brumate, în vîrtejuri, lin coboară
Pe cineva
Foi de stejar, cărămizii.




Privirea cuiva scapără ciudat.
E cineva ce strînge-n palme frunzele
Și inima-i răsună :
,,O, aleluia, aur minunat !''





Rîde-nciudat soarele-n zori de zi :
E fericit un om. Liniște-n parc.
Și cad
Grămezi, grămezi, frunze cărămizii.