Poezia Catrenele Fetei Frumoase de Lucian Blaga

CATRENELE FETEI FRUMOASE


                    I

Deoarece soarele nu poate să apună
făr' de a-și întoarce privirea după fecioarele
cetății, mă-ntreb :
de ce-aș fi altfel decît soarele ?

                   II

O fată frumoasă e
o fereastră deschisă stre paradis.
Mai verosimil decît adevărul
e cîteodată un vis.


                  III



O fată frumoasă e
Lutul ce-și umple tiparele,
desăvîrșindu-se pe-o treaptă,
unde poveștile așteaptă.


               IV

Ce umbră curată
aruncă-n lumină o fată !
E aproape ca nimicul,
singurul lucru fără de pată.


             V

O fată frumoasă e
a traiului cèriște,
cerul cerului,
podoabă inelului.

            VI

Frumusețe din frumusețe te-ai ivit
întruchipată fără veste,
cum ,,într-o mie și una de nopți''
povestea naște din poveste.


             VII

O fată frumoasă e
o închipuire ca fumul,
de ale cărei tălpi, cînd umblă,
s-ar atîrna țărna și drumul.


            VIII

O fată frumoasă e
mirajul din zariște,
aurul graiului,
lacrima raiului.


               IX


O fată frumoasă e
cum ne-o arată soarele :
pe cale veche o minune nouă.
curcubeul ce sare din rouă.


                X


Tu, fată frumoasă, vei rămînea
tărîmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărata amintire.