CE VIS CIUDAT MĂ STRĂBĂTU AZI NOAPTE...
Ce vis ciudat mă străbătu azi noapte...
...Ardea spitalul cu bolnavi cu tot
și flăcările sfărîiau în cărnuri
rîs alb, cutremurat, de savaot.
Ce rîs, ce rîs mă străbătu azi noapte...
ce rîs de ziduri prăbușite
strivind sub ele urlete, clipite
și razele căzute ale lunii...
Și luna... cum mai fulguia azi noapte
pe străzile pierdute-adînc în vis...
și cum mai fulguia pe cărnuri arse
desfrîu de flăcări și de vis ucis.
Ce flăcări prăvăleau azi noapte
rîs fremătat și alb și savaot...
Ardeau, ardeau puroaiele azi noapte,
ardea spitalul, cu bolnavi cu tot.
Luni 29 august 1955
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...