SCĂLDĂTOARE-N ZORI
Călcîiul ei ca soarele scînteie,
ducîndu-se spre lac să-și spele fața
de cer, zglobie trece dimineața,
pierzînd conduri de aur prin aleie.
S-adună norii toții să-i facă scară,
genunchiul i se-ndoaie luminos.
Ea, dezbrăcîndu-și haina, scoboară -
s-ar bate pentru dînsa Făt-Frumos.
Încearcă-nfiorată primul val,
din fund vin peștii, palma de-i dezmiardă ;
fac trestiile semne către mal
c-au început și apele să ardă.
Plutește printre nuferi zîmbitor
al dimineții chip împărătesc -
cînd fără veste broaștele pornesc
să cheme valea toată-ntr-ajutor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...