PĂIANJENUL ȘI RÂNDUNICA
-„O, Jupiter, stăpâne, dac-ai vrea
(tu care chiar și astăzi ne cutremuri
scoțând din cap pe Pallas, dușmanca mea pe vremuri),
îndură-te și-ascultă și tânguirea mea!
Progneea, Rândunica, și astăzi îmi mai fură
îmbucătura de la gură.
De n-ar fi ea pe lume
cu crudele ei glume
năvodul meu cu fire elastice și tari
s-ar umple și ar geme de muște și bondari
Cu astfel de cuvinte jignitoare
se tânguia Paiangul, pretinzând
c-ar trebui în plasa lui încăpătoare
să prindă orice gâză zburătoare.
Dar sora Filomelei, neîncetat zburând,
prindea în nemiloasa-i bucurie
atâtea muțte, puii nesățioși să-și ție.
Păienjenul, sărmanul,
redus la neputință,
cu jind vedea dușmanul
zburând din biruință-n biruință.
Odată, pe nepusă masă,
vrăjmașa ei, ca un despot,
i-a smuls și pânza de mătasă
cu el cu tot!
Tăicuțul Joe pare să fi lăsat pe lume,
întinse, două mese, și anume:
la cea îmbelsugată-s cei mari și tari poftiți;
la cea sărăcăcioasă, cei mici și obidiți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...