Poezia Seara de Primăvară de Magda Isanos

SEARA DE PRIMĂVARĂ



Cu mii de ochi ceru-ntreabă de tine
- ce mă-nvățaseși limba să i-o știu -
și-a tresărit noianul tăcerilor din mine
la glasu-i de lumină, ca o dojonă viu.




Copacii de pe strada noastră mă-ntreabă,
amestecîndu-și umbrele sub pași,
zvonind din crengi chemări de primăvară,
ci eu, simțindu-mi sufletul de-ocnaș,




tăceam ; dar iată că tăcerile din mine
s-au rupt ca gheața de pe rîuri și-au pornit
să plîngă - nu știu, pentru mine, pentru tine,
sau pentru dragostea dintîi, care-a murit.