Poezia Cucuvaie și Ciocîrlie de Mihai Beniuc

CUCUVAIE ȘI CIOCÎRLIE


Cucuvaie fost-am pînă ieri.
Iar de astăzi, iată-s ciocîrlie.
- Spusu-v-am eu, domnilor boieri,
C-așa o să fie !


N-ați crezut, căci nu vi-a fost pe plac.
Adevăru-i însă adevăr :
Poartă fata unui om sărac
O garoafă roșie în păr.


Ei ! și ce-i ? o poartă, și atît !
Nu vă-ntreabă nimenea de pungă,
Nu, vă strînge nimenea de gît -
Dar, viața-i scurtă, vremea lungă...


Iar în vremea lungă, poate...
Dar aceasta nu mă mai privește !
Peste vechi morminte ruinate
Tînăra pădure crește !


Crește și tu, cîntec din azur,
În mărețul răsărit de soare,
Crește, crește, cum cresc împrejur
Lanuri de mătasă foșnitoare !


3 aprilie 1945