Poezia De-a Valma de Ana Blandiana

DE-A VALMA



Ceea ce peștilor le pare zare,
Substanța pe care-o străbat fericiți s-o respire,
E pentru mine valul ce prăbușește-altare
Și răscolește cimitire,




Ca să se sfarme-apoi la rîndul lui,
Numai nisip și apă, de la sine,
Amestecînd cadavre și statui,
Purtînd de-a valma schele și ruine.




Haos lichid, adîncu-i suitor,
Cerul afund și viitura soartă :
Respir văzduhul-n care peștii mor
Și mă sufoc în valul care-i poartă.