INTERIOR
Pe scrinul scund, pe masa de mahom,
Cleștarul cupei picură amurg.
Pe liniștea lăutei fără zvon,
Pieziș petale de lumină curg.
Atinsă, strună tainic a sunat...
Și Sîn-Nicoară din icoane vechi
Rămîne mut cu deget ridicat
Și cîntecul tăcerii în urechi.
Se cern garoafele de Luchian
Și sîngerate cad din rama lor,
Prin florile unui chilim oltean
Sperioase păsări se înalță-n zbor.
Pe-o strachină un cerb a tresărit...
Și, de pe raft, din fiece volum,
Poeții ies s-asculte liniștit
Un cîntec risipit ca un parfum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...