Poezia Vrajă de Ion Pillat

VRAJĂ



Sorcova,
Moscova,
Să trăiesc,
Să-ntineresc,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca... un... fir...
De... tran-da-fir...



- ,,Vraciule, ascultă-mi ruga !
Vraciule, îți poruncesc,
Pîn' să stau să mă căiesc,
Fă-mi din amintire sluga,
De pe față zvîrle-mi gluga,
Și în suflet nemurirea
Să dezlege
Și să lege
Ce e viu din vremea moartă
Ce mă-mpinge
Și mă frînge,
Și mă poartă :
Frunză moartă.”





Moșule prinde voinicește-n mînă
Bîta răbojită de la stînă,
O-nvîrtește peste cap - și, năzdrăvan,
Ține-n degete un lung ochian.
- ,,Vrei să vezi” ? grăiește - și-n oglindă
Țări, și mări, și nouri se perindă.
Iată Argeșul și via veche,
Morții mei iubiți... și în ureche
Glasul lor cu rîsu-mi împreună...
Dar pe umbra drumului răsună
Tot mai rar, tot mai departe, tot mai stins -




Ce-am iubit
Și-am îndrăgit,
Și s-a sfîrșit,
Ce-am prins
Și m-a cuprins,
Și s-a desprins
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca... un... fir...
De... tran-da-fir.