PE ALBUMUL PRINCESEI MARIA ȘTIRBEI
În Asia văzut-am pe-o apă curgătoare
O lebădă cerească plutind, albind la soare,
Cu-arpile umflate de-un vînt răcoritor,
Ca pînzele rotunde ale-unui vas ușor.
Părea chiar o amforă scăpată-n apa vie
De Febe, care varsă în ceruri ambrozie,
Și gîtu-i ca o toartă de-argint se rotunzea
Cînd lebăda la umbră pe piept se netezea.
Ea se știa pe sine divină și frumoasă
De cînd s-ascunse Joe în forma-i grațioasă,
Și lina-i lunecare cu nobile mișcări
Reamintirea de timpii anticelor crezări.
Dar culmea-mpodobirii și spledida-i coroană
Erau cinci pui ca dînsa, născuți în nalta zonă,
Părînd fieșcare un alb mărgăritar
Din salba Afroditei căzut ca un scump dar.
Princesă ! cînd ferice te-am întîlnit în lume
Cu-a tale copilițe, minune cu dulce nume,
Gîndirea mea zburat-au în țara de magii,
În Asia, cuib verde de lebede-argintii.
Ș-am zis : între poeții ce gloria vînează
Și imnuri și poemuri pe liră intonează,
Tu porți al poeziei feeric diadem,
Tu, ce-ai făcut în lume al tău frumos poem ;
Poem în cinci tablouri măiestru-mpodobite,
Cu ochi divini, cu graiuri cerești și mult iubite,
Cu toată fărmecarea intimei poezii,
Ce morților dă viață și suflet celor vii.
1 ianuarie 1883
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...