STROFE IMPROVIZATE LUI C. ROLLA
Din zi în zi pădurea bătrînă se rărește !
Azi un stejar, mîini altul, pe rînd se prăbușește,
Și largi poiene triste rămîn în locul lor.
Cu ei cad mii de cuiburi ce, vesel, pe sub ceruri,
Formau o lume-ntreagă și plină de misteruri,
Și plină de-armonie, și plină de amor !
Așa din stolul nostru de oameni cu tărie
Ce-au scos această țară din umbră, din robie,
Păstrînd credința sfîntă în viitorul ei,
Azi unul și mîini altul se duc din astă lume,
Lasînd amar și doliu în sînul bietei mume
Și mari și largi pustiuri lasînd sub ochii săi.
Acum îți veni rîndul și ție de plecare,
O ! Rolla, fiiu energic al țării, suflet tare,
Pionier de frunte pintre pionieri.
Ferice-acum de tine, căci ai să găsești iară
Pe Negri și pe Cuza și alți pribegi din țară
Care-au aprins făclia mareții renvieri.
Triumf ceresc e moartea cînd moare muncitorul,
Urmașilor din lume lasînd brazdat ogorul
Și cu-o verdeață vie de-a lung acoperit.
Rodește munca-n urmă-i și rîde holda-n soare,
Iar cei rămași în viață admir pe cel ce moare
Zicînd : Pentru-a lui țară trăit-au ș-au murit !
ianuarie 1878
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...