BALADA FIULUI PIERDUT
Cade din tărie luna
pe pămînt sub chip de brumă.
Svonul stins prin noapte rece
îl auzi din moarte, mumă ?
Lung, pe fusul tău de vrajă
firul stelei se mai toarce. -
Oare ce-i ? - S-aude pasul
fiului care se-ntoarce ?
Sau e plopul care-și lasă
frnza galbenă deodată ?
( Il auzi, din moarte, mumă ?)
Cade-i lui coroana toată.
Frunze una peste alta
în troian-inel s-așează.
Fiul tău cu-ntreg troianul,
aiurind, se-ncoronează.
S-a întors risipitorul.
( Îl auzi, din moarte, mumă ?)
A sosit și pleacă iarăși.
Umblă-n brumă ca pe lună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...