AȘTEPT ANUL UNU
Aștept anul unu.
Anul pācii între popoare.
Ale istoriei mari abatoare
vor fi dārîmate.
Inima mea de pe-acuma murmurā : ,,Frate,
iartā-mā pentru urile strâmoșești
și-n numele suferințelor omenești,
dā-mi mîna''.
Și eu am mușcat țārîna
și-am plîns.
Cei scumpi erau morți și focul cāminului stîns,
în patria incendiatā.
Sîngele lumina, aurorā ciudatā.
Zare dupā zare cādea,
înainte și-n urma mea.
Treceam fruntarii,
rîuri și munți.
Și nimeni nu era mai mare ca marii
soldați anonimi.
Înfricoșate, cenușii mulțimi
din calea noastrā se trāgeau ca apa.
Obuzele ucideau și sāoau totodatā groapa
copilului nevrîstnic și mamei.
Apoi, sprectul foamei
colinda cîmpiile pustiite.
În vremea asta, iahtul cu punți aurite
de soarele Sudului
plutea ca o pasāre imaculatā.
Miliardarul își fuma havana :
,,O, lume minunat așezatā !..''
( Viermele îngrāșîndu-se-n rana
veșnic însîngeratei omeniri...)
Frate, sā nu mai avem amintiri
și visuri șovine.
Tu fāurești unelte ca și mine.
Lucrezi pāmîntul. Poate scrii cārți.
Sunt vetre sārace și-n alte pārți
de lume, și eu te cunosc dupā fațā
cā-n fiecare zi te scoli dimineațā,
și seara te culci tîrziu.
Dā-mi mîna, sā dārîmām abatoarele
istoriei. Ieși din sicriu
și privește : rāsare soarele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...