CÎND CEL IUBIT
Cînd cel iubit departe plecase,
toate s-au retras în liniștea lor,
numai vremea nefolositoare rāmase
și numele-n suflet, sonor.
Moartea veni atît de simplu, tācut.
Mînile care nu puteau cuprinde-au zācut,
puse una lîngā alta, cum sînt uneori
anume așezate unelte sau flori.
Pārea cā n-au fost niciodatā
verile nalte, toamnele-n zarea cu steme.
Sub iarbā, poate, sînul mic de fatā
respirā încā noaptea și se teme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...