CLIPĀ, DESFĀ-ȚI ARIPILE
Clipā, desfā-ți aripile tale bogate ;
mārile se clatinā departe,
undeva un curs de rîu s-abate,
oamenii se nasc, oamenii s-acopār cu moarte..
Și tu, nesigur, îndepārtat anotimp...
Nouri și soare și iarāși nouri adînci.
ca și cînd pe rînd se descopār frunți gînditoare,
toate se-ntunecā, se lumineazā pe rînd,
pînā ce luna lovește umbrele toate ;
iatā mormintele, țārmul scînteie gol,
și-n casa de piatrā fîntînile cîntā culcate.
dulce rāsunā brāțārile, pārul domol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc Pentru Comentariile Făcute...